Am ajuns sâmbătă dimineața pe la ora 10. Am găsit o Sighișoara mult mai civilizată și mai curată ca acum 5 ani.

Sighișorenii au învățat să monetizeze. Intrarea în cetate 5 lei. Plătești să urci în turnul cu ceas, plătești să intri la expoziția lor de arme medievale. Plătești și parcarea pe străzile lor principale printr-un serviciu self-payment.

Vizitatori au fost mai mulți după amiaza și din ce în ce mai mulți spre seară.

Înainte de a urca în cetate am dat un tur scurt prin vechiul oraș. Lângă scenă, un grup de jalnici cavaleri medievali (unii erau așa de beți că nici nu se țineau pe picioare) organizau un concurs ... de cavalerie. Am stat 5 minute și am privit. Participanții țopăiau cu un scut mergând înapoi, ajungeau la o sabie pe care trebuiau să o frece și fugeau înapoi cu totul să îl îmbrace pe un altul în armură. Kinda lame.

Câteva ore mai târziu la masă, am văzut o parte din "cavaleri". Cel ce trebuia îmbrăcat de scutieri, era un băiat slab, cu părul lung, roșcat, brozant probabil la lumină unui monitor CRT. Era plin de coșuri iar părul lung și slinos contribuia la flora de pe fața lui.

Un alt cavaler avea un avantaj clar față de toți ceilalți meseni. Tipul, înarmat cu un cuțit, sfârteca cu mult succes ceafa de porc de o avea în față. Asta comparativ cu toți ceilalți care se luptau cu scobitorile și smulgeau cu dinții.

În plimbările mele am ajuns și în gară. Nu mă întrebați cum exact am ajuns acolo, pentru că eram sosit cu mașina.

Am găsit acolo un snackbar și o toaletă super curată. Atât de curată, că am considerat-o lux în comparație cu restul celor din Sighișoara. Fapt pentru care am vizitat gara și a doua zi.

În cetate Vodafone spama la greu toate evenimentele. În rest îmbulzeala de rigoare, aceleași suveniruri de prost gust. Vreo 2 scene organizate, unde se puneau piese de "teatru". Pe o altă străduță am găsit un tip mustăcios, cu un costum mov, care învăța lumea dansuri medievale. Nu prea avea succes.

P.S. Poza este făcută la turnul cizmarilor. Acum vreo 5 ani, sosit cu trenul la Sighișoara, doar cu un mic rucsac în spate, pe o vreme ploaioasă, am dormit pe trepte, în frig, cu capul pe genunchi. O noapte chinuitoare pe care nu o voi uita probabil niciodată.