S-a stricat busola?
« iPod shuffle (mini review). Cumparaturi de duminica. | Main | De la idei la afaceri »Cam de vreo 2 luni am intrat într-un fel de criză. Să explic.
Toată viaţa mea am avut un model (nu doar unul, mai multe de fapt) care să mă inspire, pe care să îl copiez, să încerc să devin ca el.
E o chestie bună să ai un astfel de model. Te motivează, te inspiră, te face să te concentrezi şi să te organizezi, te ajută să evoluezi, să devii mai bun.
Acum am o problemă. Nu mai identific nici un model în viaţa mea. De asemenea nu îmi dau seama dacă este un lucru rău sau un lucru bun.
Ce înseamnă asta? Îmi vin în minte doar 2 posibilităţi:
- M-am maturizat.
- O pierdere temporară de direcţie.Din optimism, am să merg pe prima variantă. Oricum, ambele posibilităţi ridică o mare întrebare:
- Ce va urma?
- Pentru prima oară în viaţa mea aş vrea să îmi ştiu viitorul. Are cineva numărul lu' Mama Omida?
- Din pesimism, pun aici o poză:
- P.S. Poza împrumutată de pe http://despair.com.
Tags: programare sociala planuri
